Potrivit art. 341 alin. (6) Cod procedură penală “În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată”.
În situația prezentată, judecătorul de cameră preliminară a admis excepția inadmisibilității invocată și în consecință a respins plângerea împotriva soluției de clasare ca inadmisibilă.
Practic, instanța nu a mai procedat la analizarea temeiniciei plângerii formulate, ci din punct de vedere procedural, astfel cum echipa Mihăilă&Mihăilă – Societate Civilă de Avocați a învederat, a constatat lipsa calității procesuale a petentului de a promova această plângere.
Din interpretarea dispozițiilor art. 340 alin. (1) raportat la art. 336 alin. (1) C. proc. pen., rezultă că nu pot formula plângere împotriva soluției de clasare decât persoanele care justifică un interes legitim, care a fost afectat prin soluția de neurmărire penală.
Preocuparea cetățenilor pentru respectarea legii penale este sub aspect moral justificată și meritorie, dar insuficientă pentru a produce eo ipso efecte în planul dreptului procesual.
Soluția este definitivă.
